Agenda Președinției române a Consiliului Uniunii Europene privind Politica de Coeziune

 

 

La 1 ianuarie 2019 România a preluat Preşedinţia rotativă a Consiliului Uniunii Europene, pentru o perioada de 6 luni, într-o perioadă ce va fi marcată de o maximă responsabilitate pentru definirea viitorului Uniunii, odată cu finalizarea procesului Brexit, precum şi de o încărcătură simbolică în care cetăţenii europeni să aibă sentimentul unităţii, solidarităţii şi al viitorului comun.

Rolul Ministerului Fondurilor Europene în mandatul României la Președinția Consiliului UE

Ministerul Fondurilor Europene va gestiona dosarul Politica de Coeziune – un obiectiv major al Președinției României la Consiliul Uniunii Europene, care începe mâine, 1 ianuarie 2019.

Ce va urmări România odată cu gestionarea acestui dosar:

• Asigurarea unui cadru investițional pentru ca aceasta politică să devină mai modernă, mai dinamică, mai flexibilă și mai simplă. Este felul în care se poate asigura o creștere inteligentă și sustenabilă, se poate vorbi despre o Europă mai verde, cu mai puține emisii de carbon, de o Europă mai conectată, mai socială și, în final, mai aproape de cetățeni;
• Asigurarea unui echilibru între investițiile de capital uman și investițiile pentru dezvoltare;
• Continuarea negocierilor într-un ritm care să asigure avansarea, la nivelul Consiliului, în asa fel încât pachetul legislativ să fie adoptat în timp util și să fie asigurate premisele pentru o Politică de Coeziune de succes în perioada post-2020.

Ce este Politica de Coeziune?

Politica de Coeziune este un instrument de finanțare, care asigură solidaritatea între Statele Membre și regiunile europene, ca principiu fondator al integrării europene.
Este compusă din 3 fonduri, împărțite astfel:
– Fondul European de Dezvoltare Regionala (FEDR);
– Fondul Social European (FSE);
– Fondul de Coeziune (FC).
Banii alocați prin Politica de Coeziune au generat beneficii indiscutabile pentru cetățenii români și europeni. Se poate spune că niciun alt instrument financiar nu are o legătură mai clară cu cetățenii și cu economiile locale.
Datorită Politicii de Coeziune, oamenii sunt conectați la infrastructura de apă, la cea de internet și transport, beneficiază de o educație mai bună în școli, de asistență și tratamente medicale în spitale sau de noi calificări pe piața muncii. Tot datorită investițiilor din Politica de Coeziune oamenii lucrează, inovează sau își încep propria afacere.
Beneficiile ei sunt uriașe, de aceea Politica de Coeziune rămâne în continuare esențială pentru solidaritatea europeană.

De câți bani va beneficia România în perioada de programare 2021-2027

România va beneficia de aprox. 30,6 miliarde euro, astfel:
• Prin FEDR, de 17,323 mld. euro;
• Prin FSE Plus, de 8,385 mld. euro;
• Prin FC, de 4,499 mld. euro;
• Prin Programul Cooperare Teritorială Europeană, de 392 mil. euro.

Reamintim că, pentru actuala perioada actuala de programare (2014-2020), România a dispus de 22,4 miliarde euro prin Politica de Coeziune.
Pentru mai multe informații, vă rugăm să vizitați platforma www.romania2019.eu

 

ISTORIC UE

 

Obiective

Uniunea Europeană își propune:

  • să promoveze pacea, valorile europene și bunăstarea cetățenilor săi;
  • să ofere libertate, securitate și justiție fără frontiere interne;
  • să asigure o dezvoltare durabilă bazată pe o creștere economică echilibrată și pe stabilitatea prețurilor, să mențină o economie de piață deosebit de competitivă care să favorizeze ocuparea integrală a forței de muncă și progresul social și să protejeze mediul;
  • să combată excluziunea socială și discriminarea;
  • să încurajeze progresul tehnic și științific;
  • să consolideze coeziunea economică, socială și teritorială și solidaritatea între statele membre;
  • să respecte diversitatea culturală și lingvistică a popoarelor sale;
  • să creeze o uniune economică și monetară a cărei monedă să fie euro.

 

Valori

Valorile UE sunt comune tuturor statelor membre, într-o societate în care au întâietate toleranța, justiția, solidaritatea și combaterea discriminării. Aceste valori sunt parte integrantă din modul european de viață:

 

Demnitatea umană
Demnitatea umană este inviolabilă. Trebuie să fie respectată și protejată și constituie baza propriu-zisă a drepturilor fundamentale.

 

Libertatea
Libertatea de mișcare le dă cetățenilor dreptul de a se deplasa și stabili în mod liber pe teritoriul Uniunii. Libertățile individuale, cum ar fi respectul față de viața privată, libertatea de gândire, libertatea religioasă, libertatea de întrunire, dreptul la informație și libertatea de exprimare, sunt protejate de Carta drepturilor fundamentale a UE.

 

Democrația
Funcționarea Uniunii se întemeiază pe democrația reprezentativă. Statutul de cetățean european implică și exercitarea unor drepturi politice. Fiecare cetățean adult din UE are dreptul de a candida și de a vota la alegerile pentru Parlamentul European, fie în țara de reședință, fie în țara de origine.

 

Egalitatea
Egalitatea presupune drepturi egale în fața legii pentru toți cetățenii. Principiul egalității între femei și bărbați stă la baza tuturor politicilor europene și reprezintă piatra de temelie a integrării europene. Se aplică în toate domeniile. Principiul plății egale pentru muncă egală a fost integrat în tratatul din 1957. Deși mai există încă inegalități, UE a făcut progrese semnificative.

 

Statul de drept

Uniunea Europeană este întemeiată pe statul de drept. Tot ce face UE se bazează pe tratate, asupra cărora au convenit toate statele membre, în mod voluntar și democratic. Dreptul și justiția sunt protejate de un organism judiciar independent. Țările membre au conferit competență judiciară definitivă Curții Europene de Justiție, ale cărei hotărâri trebuie respectate de toată lumea.

 

Drepturile omului

Drepturile omului sunt protejate de Carta drepturilor fundamentale a UE. Acestea includ dreptul de a nu fi discriminat pe motive de sex, origine etnică sau rasială, religie sau convingeri, handicap, vârstă sau orientare sexuală, dreptul la protecția datelor cu caracter personal și dreptul de a obține acces la justiție.

Aceste obiective și valori reprezintă temelia pe care s-a construit UE și sunt consfințite prin Tratatul de la Lisabona și Carta drepturilor fundamentale a UE.

În 2012, UE a primit  Premiul Nobel pentru Pace ca recompensă pentru susținerea unor cauze majore precum pacea, reconcilierea, democrația și drepturile omului în Europa.

 

 

De la uniunea economică la cea politică

Uniunea Europeană este o uniune economică și politică unică în lume, care reunește 28 de țări europene și acoperă aproape tot continentul.

Organizația care va deveni UE a fost creată în perioada de după cel de-al Doilea Război Mondial. În prima etapă, s-a pus accent pe consolidarea cooperării economice: țările implicate în schimburi comerciale devin interdependente din punct de vedere economic și astfel se evită riscul izbucnirii unui nou conflict.

Astfel, în 1958, a luat naștere Comunitatea Economică Europeană (CEE) care, inițial, a contribuit la intensificarea cooperării economice între șase țări: Belgia, Germania, Franța, Italia, Luxemburg și Țările de Jos.

De atunci, s-au alăturat alte 22 de țări, ceea ce a dus la crearea unei imense piețe unice (denumită și piața internă), care continuă să se dezvolte pentru a-și valorifica întregul potențial.

Ceea ce a început ca o uniune pur economică a evoluat treptat, devenind o organizație care acționează în numeroase domenii de politică, de la schimbări climatice, protecția mediului și sănătate, la relații externe, securitate, justiție și migrație. Această schimbare s-a reflectat în modificarea, în 1993, a numelui Comunității Economice Europene (CEE), care a devenit Uniunea Europeană (UE).

Brexit: Există o situație fără precedent în istoria UE. UK va iși din UE în data de 29 martie 2019. Pe baza rezultatelor referendumului pe tema BREXIT (retragerea Marii Britanii din UE) de la sfârșitul lunii martie 2017, guvernul britanic a activat procedurile stabilite prin articolul 50 al Tratatului privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE).

Pentru moment, UK rămâne membru cu drepturi depline al UE, iar drepturile și obligațiile care decurg din această calitate continuă să se aplice integral.

 

Stabilitate, o monedă unică, mobilitate și creștere

De mai bine de jumătate de secol, continentul european se bucură de pace, stabilitate și prosperitate. Populația sa trăiește la standarde ridicate și beneficiază de o monedă europeană comună, euro. Peste 340 de milioane de cetățeni UE din 19 țări folosesc euro ca monedă proprie și se bucură de avantajele pe care le oferă.

Au dispărut controalele la frontierele dintre statele membre, iar cetățenii pot circula liber pe aproape tot continentul. De asemenea, le este mult mai ușor să se stabilească, să muncească și să călătorească în alte țări din Europa. Toți cetățenii UE au dreptul și libertatea de a alege statul membru în care doresc să lucreze, să studieze sau să își petreacă anii de pensie. Fiecare țară membră trebuie să le acorde cetățenilor din Uniune exact același tratament ca și propriilor cetățeni în ceea ce privește ocuparea forței de muncă, prestațiile sociale și impozitele.

Principalul motor economic al UE este piața unică. Aceasta permite libera circulație a bunurilor, serviciilor, capitalului și persoanelor. UE își propune să exploateze această resursă imensă și în alte domenii, precum piețele energiei, cunoașterii și capitalului, pentru a le oferi beneficii maxime cetățenilor europeni.

 

Mai multe informații :

https://ec.europa.eu/neighbourhood-enlargement/policy/from-6-to-28-members_en

https://publications.europa.eu/ro/publication-detail/-/publication/715cfcc8-fa70-11e7-b8f5-01aa75ed71a1

La 1 ianuarie 2018, populația Uniunii Europene (UE) a fost estimată la 512,6 milioane.

 

 

PRINCIPALELE INSTITUȚII ALE UE

UE cuprinde şapte instituţii:

Cadru instituțional UE

UE beneficiază de un cadru instituţional în care:

  • priorităţile și politicile generale sunt stabilite de Consiliul European, care reuneşte liderii naţionali şi europeni;
  • deputați europeni, aleşi prin vot direct, reprezintă interesele cetăţenilor în cadrul Parlamentului European;
  • interesele Uniunii în ansamblu sunt promovate de Comisia Europeană, ai cărei membri sunt desemnaţi de guvernele naţionale;
  • guvernele promovează interesele statelor membre, în cadrul Consiliului Uniunii Europene.

Adoptarea legislaţiei europene

Elaborarea şi adoptarea legislaţiei europene implică 3 instituţii:

  • Parlamentul European, care reprezintă cetăţenii UE şi este ales direct de către aceştia;
  • Consiliul Uniunii Europene, care reprezintă statele membre. Preşedinţia Consiliului este deţinută, prin rotaţie, de statele membre;
  • Comisia Europeană, care reprezintă interesele Uniunii în ansamblu.

Împreună, aceste trei instituţii elaborează politicile şi legislaţia care se aplică în toată Uniunea, prin intermediul „procedurii legislative ordinare”. Mai multe detalii aici și aici.

În principiu, Comisia Europeană propune actele legislative, iar Parlamentul şi Consiliul le adoptă. Comisia Europeană nu decide asupra legislației și liniilor directoare privind politicile UE. Ulterior, Comisia şi statele membre le implementează, iar Comisia trebuie să se asigure că legislaţia europeană este corect aplicată.

 

Consiliul Uniunii Europene

PREŞEDINŢIA CONSILIULUI UE

Consiliul UE, în cadrul căruia se reunesc miniştrii statelor membre pentru a discuta despre legislaţia europeană, nu are un preşedinte permanent. Lucrările sale sunt conduse de către ţara care deţine preşedinţia Consiliului. Aceasta se schimbă o dată la 6 luni. De exemplu, reuniunile pe o anumită temă vor fi prezidate de către reprezentanţii responsabili de tema respectivă din ţara care deţine preşedinţia Consiliului UE.

Președinția rotativă a Consiliului UE

Fiecare stat membru UE preia controlul agendei Consiliului și prezidează toate reuniunile pentru o perioadă de 6 luni, promovând deciziile legislative și politice și negociind pentru realizarea unui compromis între statele membre.

https://www.consilium.europa.eu/ro/council-eu/presidency-council-eu/

Ca urmare a deciziei UK de a ieși din UE, a avut loc revizuirea ordinii președințiilor Consiliului UE și este prezentată aici.

România va deține Președinția rotativă a Consiliului UE în perioada 1 ianuarie-30 iunie 2019. De la aderarea sa la UE în 2007, este prima dată când România deține președinția Consiliului UE.

Mai multe informații pot fi găsite pe site-ul președinției române:

http://www.romania2019.eu/#

Programul președinției române

https://www.romania2019.eu/program/

Calendarul reuniunilor UE:

https://www.consilium.europa.eu/ro/meetings/calendar/

Prioritățile președinției române sunt rezumate de mottoul: „Coeziunea, o valoare comună europeană”.

Programul Președinției române acordă o atenție deosebită dimensiunii care ține de încheierea dosarelor și proceselor legislative în curs, și dimensiunii orientate către viitorul Uniunii Europene, procesul post-Brexit, și o programare legislativă, dar și bugetară nouă. Activitatea va fi concentrată pe 4 piloni: 1) Europa convergenței: creștere, convergență, conectivitate; 2) Europa siguranței 3) Europa, actor global și 4) Europa valorilor comune.

Statele membre care dețin Președinția lucrează împreună îndeaproape în grupuri de trei, denumite „triouri”. Acest sistem a fost introdus de Tratatul de la Lisabona în 2009. Trioul stabilește obiective pe termen lung și pregătește o agendă comună, determinând subiectele și aspectele majore care vor fi abordate de Consiliu pe o perioadă de 18 luni. Pe baza acestui program, fiecare dintre cele 3 țări își pregătește propriul său program, mai detaliat, pentru 6 luni.

România face parte din trio-ul de Președinții care include Finlanda și Croația. Mai multe informații pot fi găsite aici.

 

PARLAMENTUL EUROPEAN

Rol: organism legislativ al UE, ales în mod direct, cu responsabilități bugetare și de control

Membri: 751 de deputați (membrii Parlamentului European)

Președinte: Antonio Tajani; mandat: ianuarie 2017 – iulie 2019; ales de: membrii Parlamentului European

Sedii: Strasbourg (Franța), Bruxelles (Belgia), Luxemburg

Mai multe informații pot fi găsite pe site-ul: http://www.europarl.europa.eu/portal/ro

Parlamentul European este organismul cu puteri legislative al UE. Este ales direct de cetățenii UE, o dată la 5 ani. Cele mai recente alegeri au avut loc în iunie 2014.

În cadrul actualului PE, sunt 32 de membrii români, iar urmare a ieșirii UK din UE, României îi vor reveni 33 de locuri.

Aspectele privind politica de coeziune sunt dezbătute în cadrul reuniunilor Comisiei pentru Dezvoltare Regională (REGI):  http://www.europarl.europa.eu/committees/ro/regi/home.html

 

CONSILIUL EUROPEAN

Rol: definește direcția politică generală și prioritățile Uniunii Europene

Membri: șefii de stat sau de guvern ai țărilor membre ale UE, președintele Comisiei Europene, Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate

Președinte: Actualul președinte este Donald Tusk. Această alegere necesită o majoritate calificată. Președintele deține această funcție pe durata unui mandat de 2 ani și jumătate, care poate fi reînnoit o singură dată.

Sediu: Bruxelles (Belgia)

Mai multe informații pot fi găsite pe site-ul: https://www.consilium.europa.eu/ro/european-council/

Consiliul European reunește liderii UE pentru a stabili agenda politică a Uniunii. Acesta reprezintă cel mai înalt nivel de cooperare politică între țările UE. Se prezintă sub formă de summituri (de obicei, trimestriale), prezidate de un președinte permanent.

 

COMISIA EUROPEANĂ

Rol: apără interesul general al UE, propunând acte legislative, asigurând respectarea acestora și implementând politicile și bugetul Uniunii

Membri: o echipă („colegiul”) de comisari, câte unul din fiecare țară a UE, în fruntea cărora se află președintele Comisiei. Acesta decide de ce domeniu politic răspunde fiecare comisar. Comisarii actionează exclusiv la dispoziția Uniunii și nu a țărilor de origine. Comisarii sunt membri cu drepturi egale, reprezentând deciziile luate pe principiul colegial. Durata unui mandat este de 5 ani, începutul și sfârșitul acestuia fiind corelate cu perioada legislativă a Parlamentului European.

Președinte: Jean-Claude Juncker; mandat: noiembrie 2014 – octombrie 2019; numit de: liderii europeni (şefii de stat sau de guvern ai ţărilor membre ale UE), cu aprobarea Parlamentului European

Sediu: Bruxelles (Belgia)

Mai multe informații pot fi găsite pe site-ul: https://ec.europa.eu/commission/index_ro

Comisia Europeană este organul executiv al UE, independent din punct de vedere politic. Este responsabilă cu elaborarea de propuneri de noi acte legislative și cu punerea în aplicare a deciziilor Parlamentului European și ale Consiliului UE.

Din 2014 până în prezent, România deține portofoliul pentru politica regională prin intermediul comisarului european Corina Crețu.

Mai multe informații pot fi găsite pe site-ul: http://ec.europa.eu/regional_policy/ro/faq/

 

CONSILIUL UNIUNII EUROPENE

Rol: reprezintă guvernele statelor membre ale UE, adoptă legislația europeană și coordonează politicile UE

Membri: miniștrii din fiecare țară a UE care răspund de domeniul de politică supus discuțiilor

Președinte: fiecare stat membru al UE deține președinția rotativă, pe o perioadă de 6 luni.

Sediu: Bruxelles (Belgia)

Mai multe informații pot fi găsite pe site-ul: https://www.consilium.europa.eu/ro/home/

Miniștrii din statele membre ale UE se reunesc în cadrul Consiliului pentru a discuta, modifică și adoptă acte legislative și pentru a coordona politici. Ei sunt abilitați să angajeze guvernele lor în îndeplinirea acțiunilor asupra cărora s-a convenit în cadrul reuniunilor Consiliului.

Împreună cu Parlamentul European, Consiliul este principalul organism cu putere decizională al UE.

Aspectele privind politica de coeziune sunt dezbătute în cadrul reuniunilor Consiliului pentru Afaceri Generale pe tema coeziunii (https://www.consilium.europa.eu/ro/council-eu/configurations/gac/).

România deține 14 voturi în cadrul Consiliului.

Consiliul UE nu trebuie confundat cu:

  • Consiliul European – summit trimestrial în cadrul căruia liderii UE se reunesc pentru a stabili direcțiile generale ale politicii europene
  • Consiliul Europei – https://www.coe.int/en/web/portal/home care nu este instituție a UE. Este prima organizaţie inter-guvernamentală europeană postbelică, înfiinţată la 5 mai 1949, ca organism european de promovare a drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului, a valorilor democratice. Participarea României la activitatea Consiliului Europei corespunde obiectivului politicii sale externe de a contribui la consolidarea mandatului politic şi la creşterea rolului organizaţiei de la Strasbourg la stabilitatea şi securitatea Europei, la continuarea procesului de reunificare a continentului european.