Comunicate de presă

Ministrul Fondurilor Europene, Ioan Marcel Boloș, a demarat un prim proces de consultare a comunității științifice, de cercetare și dezvoltare, în contextul pregătirii de către MFE a viitoarei perioade de programare, pe parcursul căreia țara noastră va avea o alocare de 30,6 miliarde euro prin Politica de Coeziune.

 

O primă întâlnire a avut loc ieri la sediul MFE, unde s-au reunit tineri cercetători de top în inteligență artificială, rețele, sisteme de calculatoare și comunicare, blockchain, digitalizare, localizare de mare precizie, tehnologii de recuperare medicală, dar și fondatori de start-ups în tehnologie.

 

Activi atât în partea de cercetare la Universitatea Politehnica București, Academia Română și Universitatea din București, dar și în zona de antreprenoriat pe specializare inteligentă, participanții și-au exprimat viziunea cu privire la modul în care viitoarele programe operaționale și banii alocați României pentru domenii de înaltă tehnologie vor putea răspunde provocărilor globale legate de economia digitală.

 

„Prin această inițiativă, doresc să transmit un mesaj clar de deschidere în ceea ce înseamnă valorificarea potențialului uman extraordinar pe care Romania îl are în domeniile de tehnologie și IT, în special al inteligenței artificiale dar nu numai și de încurajare a mediului academic și a celui de business – să participe la conturarea viitoarelor programe  și bugete, pentru a genera împreună proiecte de anvergură pentru România”, a precizat ministrul Ioan Marcel Boloș.

 

Propunerile cercetătorilor s-au centrat pe asigurarea unui climat stabil și pe termen lung, care să stimuleze și să valorifice potențialul și calitatea umană, să favorizeze creativitatea și inovarea, care să poată produce atât rezultate de vârf imediate, cât și beneficii cu extindere mai largă în societate, pe termen mediu și lung.

 

Ministrul Ioan Marcel Boloș a prezentat planul MFE, pe care l-a caracterizat ca fiind flexibil și ajustabil, astfel încât să răspundă ideilor și propunerilor cercetătorilor care doresc să se implice.

 

„Vom avea disponibile 8 miliarde euro pentru educație, cercetare și competitivitate. Din păcate, capacitatea României de a genera proiecte mari a rămas în urmă. Tocmai de aceea propun două tipuri de abordări: crearea unui institut de cercetare în cadrul căruia să construim proiecte de mare anvergura, concomitent cu asigurarea, la nivel individual, de proiecte solide create de antreprenori. Dorim să integrăm liniile de finanțare dedicate inteligenței artificiale în viitoarele programe operaționale.”

 

Marius Leordeanu, cercetător la Institutul de Matematică al Academiei Române și conferențiar la Universitatea Politehnica, a subliniat că „Suntem în pragul unei noi ere în tehnologie, declanșată de emergența inteligenței artificiale, care va schimba fundamental lumea, așa cum o știm. Exact așa cum inventarea motorului cu abur, a curentului electric, a avionului, a televiziunii sau a internetului au marcat decisiv societatea umană, tot așa inteligența artificială are potențialul de a transforma posibilitățile din viața noastră. Inteligența artificială nu este o simplă unealtă, ci este despre a face în mod automat tehnologia de orice fel, în orice domeniu, să acționeze în cel mai inteligent mod, bazat atât pe date reale, concrete, din experiență, dar și pe o matematică eficientă și corectă. Inteligența este cel mai bun mod posibil de a folosi cât mai puține resurse și cu un efect cât mai mare. Dacă vom ști acum să profităm de această ocazie extraordinară în istorie și să dăm României impulsul corect în această direcție printr-o investiție înțeleaptă și curajoasă în factorul uman de valoare, dar și în echipamentele și datele necesare, atunci avem toate șansele sa ieșim în sfârșit la lumină, victorioși.”

 

Unii dintre participanții la reuniunea propusă de ministrul Fondurilor Europene au arătat că au accesat și în trecut fonduri europene prin intermediul Programului Operațional Competitivitate (POC), pe când alții au reclamat faptul că modul în care au fost create programele și lipsa flexibilității, dar și limitările excesive i-au descurajat să acceseze fondurile disponibile.

 

În acest sens, printre principalele recomandări ale participanților s-au numărat angajarea unor evaluatori competenți, care să știe sa intuiască proiectele cu adevărat valoroase și inovatoare și care folosesc și creează idei și tehnologii de vârf, realizarea unui cadru eficient și permisiv și a unui context care permite explorarea de idei îndrăznețe, de mare potențial și câștig, dar care pot avea și un risc mai crescut. Au avertizat că, fiind vorba de industrii cu potențial creativ și de dezvoltare foarte mare, riscurile în cercetare sunt pe măsură.

 

Ministrul Fondurilor Europene a precizat că o problemă pe care dorește să o rezolve este cea a debirocratizării, de aceea a venit cu ideea unei delimitări a cercetării propriu-zise de activitatea care presupune  birocrație.

 

Dintre cele mai notabile idei care ar putea fi puse în practică cu ajutorul finanțării europene s-au remarcat cele din domeniul medical, din industria spațială, agricultură și protecția mediului, cele legate de tehnologia blockchain și utilizarea datelor pentru crearea unor servicii sau aplicații utile pentru utilizatori.

 

Concluzia întâlnirii a fost că, deși tehnologia și echipamentele sunt importante, instruirea oamenilor și investirea în potențialul lor reprezintă cheia în găsirea unor soluții la problemele curente ale societăților noastre.

 

Următoarea reuniune cu reprezentanții comunității științifice, de cercetare și dezvoltare va avea loc la începutul anului viitor. Cei interesați pot transmite propuneri la adresa de e-mail directia.comunicare@fonduri-ue.ro.