Proiecte de succes Publireportaj POC

CETATEA este locul care adăpostește cercetători științifici cu cele mai novatoare idei în domeniul energiilor alternative. Este un Centru de Cercetare și Tehnologii Avansate pentru Energii Alternative, dar și o adevărată fortăreață care face ideile geniale să devină realitate, în inima orașului Cluj-Napoca.
 


CETATEA a fost ideea directorului general al Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Tehnologii Izotopice și Moleculare (INCDTIM) Cluj-Napoca, Adrian Bot, dar între idee și ceea ce s-a realizat până astăzi, la Cluj, este o poveste de peste 10 ani, cu oameni minunați, conjuncturi favorabile, posibilitatea de finanțare a unui proiect genial din fonduri europene, foarte multă muncă și mai ales dăruire, pentru a construi, cu adevărat, o… cetate!

Practic, CETATEA este chiar o cetate a cercetării, o fortăreață care adăpostește savanți și protejează comunitatea. Dar nu numai comunitatea locală, ci întreaga țară, prin soluțiile descoperite aici, de când a fost ridicată. „Este, într-adevăr, un proiect superb! L-am gândit în 2007, lucrând cu niște colegi, pe acest domeniu de energie alternativă. Este o direcție nouă în domeniul energiei alternative. Apoi am tot căutat surse de finanțare. În anul 2013 am depus proiectul pentru finanțare, prin fonduri europene. Pe 11 martie 2014 s-a deschis proiectul și l-am terminat în 19 luni (cu o lună înaintea termenului prevăzut în proiect – n.r.): o clădire întreagă și echipamente de 45 de milioane de lei. A ieșit o bijuterie. Am avut și noroc și am vrut să iasă bine”, povestește Adrian Bot, directorul general al INCDTIM, care a devenit și managerul proiectului CETATEA (Centru de Cercetare și Tehnologii Avansate pentru Energii Alternative), implementat de Institut.

Oamenii… „cetății” și „nașul de botez”

Dar un proiect funcțional nu înseamnă doar ridicarea unei clădiri și echiparea ei, ci înseamnă oameni. Iar oamenii trebuie să fie la fel de determinați să contribuie la ridicarea „cetății” ca și cel care a avut ideea inițială. Astfel că părintele proiectului revoluționar de la Cluj a mai avut de trecut o probă esențială: a trebuit să-și adune „armata” pentru „cetatea” care era gata. „Clădirea era gata și eram opt cercetători care voiam să lucrăm în ea, dar mai trebuia să găsesc personal. Am scris un articol în „Market Watch”, pentru a face cunoscut proiectul. Pe 11 noiembrie 2015, proiectul a fost inaugurat, iar la trei ani de la punerea în funcțiune aveam deja 22 de angajați noi, „vânați” de la transnaționale. Avem oameni foarte valoroși și serioși. Acum, proiectul este complet și, într-adevăr, putem spune că este un proiect de succes, pentru că are și resursa umană necesară. Avem aici o serie de proiecte în derulare, pe tot ce înseamnă energie alternativă”, mai spune managerul proiectului CETATEA. În acest moment, colectivul „CETĂȚII” este format din 28 de cercetători și tehnicieni români.

 

Și, pentru că orice se clădește ca să dureze și să rămână  în istorie și în memoria colectivă are nevoie și de un context sau un nume special, CETATEA și-a găsit și… „nașul”: încă un om deosebit, care a contribuit cu încă o idee genială, pentru a-i da „cetății” și un nume răsunător. „Ideea acronimului „CETATEA” a venit din altă parte, de la un cercetător, un teoretician genial, care nu avea neapărat legătură cu noi, dar a devenit „nașul”. El i-a găsit numele care i se și potrivește foarte bine. Străinii care vin aici întreabă ce înseamnă CETATEA. Ei traduc prin „castle” (castel), dar le explic, de fiecare dată, că nu este castel, ci, mai degrabă, fortăreață, pentru că adăpostește comunitatea, este cu totul altceva.

S-a potrivit și acest nume, iar acum putem spune că potrivirea este perfectă”, povestește Adrian Bot.

De ce energie alternativă?

CETATEA răspunde și la foarte multe întrebări legate de energiile alternative, iar oamenii care lucrează acum în această „fortăreață” a științei au găsit deja foarte multe soluții pentru viitorul noilor tehnologii de producere a curentului electric în… propria gospodărie! „CETATEA aduce foarte multe noutăți și beneficii comunității, iar asta va face în continuare. Noi suntem un vector activ și în informarea oamenilor. S-au făcut tot felul de investiții și în panouri fotovoltaice și în tot felul de soluții, dar nu eficiente. Noi încercăm să eficientizăm. Există o idee încetățenită în România, că energiile alternative nu vor fi niciodată eficiente, iar noi demonstrăm că prin soluțiile de cercetare creștem eficiența panourilor fotovoltaice la 45%, printre altele. Până la urmă, se va ajunge la utilizarea energiei alternative. La un moment dat se termină resursele”, explică cercetătorul.

Mai mult, CETATEA lucrează în primul rând pentru a susține activitatea oamenilor simpli, fără o mare putere financiară, pentru producția individuală sau a unor asociații și comunități mici, care pot avea beneficii uriașe, dacă aplică noile soluții de iluminat și încălzire. „Scopul nostru este să ne adresăm comunităților mici, în sistemele de microgrid, de rețea independentă, mică. Să nu uităm că avem 100.000 de gospodării fără energie electrică și sunt foarte multe ferme care s-ar putea dezvolta, dar nu au energie suficientă de la rețea. A fost o pană de curent de două zile, anul trecut, și toți fermierii care aveau solarii și-au prăpădit toată recolta de roșii, ceea ce nu s-ar mai întâmpla dacă am aplica soluțiile pe care le elaborăm aici. Sunt foarte mulți care ne contactează. Noi ne-am gândit inițial la zona Transilvaniei, pentru că ne doare sărăcia din Munții Apuseni, care se trage de la lipsa de energie, deși ar putea produce enorm. Acum ne-au sunat și primari din Moldova și din alte părți ale țării”, mai spune managerul „cetății” de la Cluj.

Dacă nu bate soarele, bate vântul… sau folosim biogaz

În linii mari, cercetătorii care lucrează în cadrul proiectului CETATEA mizează pe un concept nou, de mix de energie. Practic, energia alternativă poate fi produsă în nenumărate feluri, dacă folosim ce avem la-ndemână și, mai ales, dacă vrem să reducem consumul de resurse naturale pentru producerea ei. Conceptul central al cercetătorilor din CETATE mizează pe folosirea tuturor variantelor de producere a curentului electric, iar soluțiile variază în funcție de situație. Important este să… vedem partea plină a paharului: „Dacă bate soarele, nu bate vântul, iar când bate vântul nu bate soarele, dar, dacă oamenii au în zonă un mic pârâiaș, se poate face și o microhidrocentrală. Apoi, dacă cineva are fermă de animale, poate folosi gunoiul pentru producție de biogaz, iar atunci folosește concentratoare solare care lucrează în plus și cu alimentare cu biogaz. Trebuie să mergem pe ideea de mix de energie și pe stocare de energie. Dacă nu bate trei zile soarele și ai panouri fotovoltaice, nu faci nimic, dar poate bate vântul…”, mai explică cercetătorul.

Pe lângă tot ceea ce produce acum CETATEA, colectivul de la Institut merge mai departe cu accesarea fondurilor europene, pentru implementarea altor noi proiecte de succes. Există alte două proiecte finanțate din fonduri europene în derulare. „Construim un parc fotovoltaic supereficient, de un Megawat. Încep să apară rezultatele. Spre fericirea mea, apar repede. Dar totul pornește de la faptul că am reușit să găsesc oameni, pentru că cercetarea se face cu oameni. Idei pot să fie multe, dar fără oameni, rămân doar scrise în reviste”, mai spune Adrian Bot, directorul general al  INCDTIM Cluj-Napoca.

Context

Centrul de Cercetare şi Tehnologii Avansate pentru Energii Alternative” – CETATEA, construit din fonduri europene. Proiect implementat de Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Tehnologii Izotopice și Moleculare (INCDTIM) Cluj-Napoca. A fost cofinanţat prin Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) din Programul Operaţional Sectorial Creşterea Competitivităţii Economice POS CCE – program operațional continuat de POC în actualul exercițiu financiar 2014-2020.

Valoarea totală a proiectului este de 43.974.400 lei, din care 35.000.000 lei asistenţa financiară nerambursabilă: 29.841.000 lei contribuţia Uniunii Europene, prin Fondul European de Dezvoltare Regională şi 5.159.000 lei contribuţia Guvernului României, prin bugetul naţional. Cota de 8.174.400 lei, reprezentînd TVA, a fost suportată de Guvernul României, iar diferenţa, din fonduri proprii.