Comunicate de presă

Ministrul Fondurilor Europene, Roxana Mînzatu, a participat astăzi, 18 octombrie, la reuniunea interguvernamentală România-Republica Polonă, desfășurată la Palatul Victoria.

 

Cu această ocazie a fost semnată o declarație comună între Ministerul Fondurilor Europene și Ministerul pentru Investiții și Dezvoltare Economică, din Republica Polonă, privind cooperarea în domeniul programelor și inițiativelor gestionate centralizat de Comisia Europeană.

 

„Prin acțiunea noastră comună de astăzi încurajăm cooperarea pentru a crește rata de participare la programele comunitare, concomitent cu intensificarea acțiunilor de informare despre sursele de finanțare disponibile la nivel european, printr-un schimb de bune practici și prin promovarea parteneriatelor între cele două țări”, a declarat ministrul Roxana Mînzatu.

 

Domnia sa a avut apoi o întâlnire bilaterală cu omologul polonez Jerzy Kwiecinski, ministrul pentru Investiții și Dezvoltare Economică din Republica Polonă, în cadrul căreia s-a discutat despre importanța Politicii de Coeziune, Inițiativa celor Trei Mări și despre Strategia Macroregională pentru Carpați.

 

Cei doi oficiali au abordat, totodată, tema intensificării și extinderii cooperării bilaterale în domeniul programelor comunitare. Pentru România, acestea sunt obiective de mare interes și sunt gestionate direct de Comisia Europeană, fiind o sursă importantă de finanțare pentru Statele Membre și contribuind la creșterea economică.

 

Intâlnirea de astăzi face parte din cea de-a doua rundă de consultări interguvernamentale dintre România și Polonia. Delegația din Polonia a fost condusă de premierul Mateusz Morawiecki. Premierul Poloniei a fost primit cu onoruri militare de către Prim-ministrul României, doamna Viorica Dăncilă. Prima rundă a negocierilor a avut loc pe 25 mai 2018 și s-a desfășurat la Varșovia.

 

Despre Programele gestionate de Comisia Europeană

 

Alături de fondurile specifice Politicii de Coeziune, programele comunitare ajută la atingerea obiectivelor strategiei Europa 2020, sprijinind inițiativele relevante pentru o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii.

 

Printre programele comunitare prin care România a atras bani europeni se numără:

Orizont 2020 – beneficiarii români au depus în exercițiul financiar actual 1.009 proiecte Orizont 2020, în valoare de 158,4 mil. €. Dintre acestea, 236 au fost proiecte ale unor instituții publice, totalizând 52,23 mil. € în cadrul priorității “O mobilitate ecologică și integrată”;

 

Mecanismul pentru interconectarea Europei (CEF) – pentru sectorul Transport au fost lansate de INEA 5 apeluri de proiecte CEF Transport (2014, 2015, 2016, 2017, 2018), 1 proiect de Sinergie Transport-Energie (2016) și 2 apeluri pentru instrumentul Blending (2017, 2018).

România a participat cu 48 aplicații, 37 proiecte fiind aprobate la finanțare de către INEA. Fondurile UE totale aprobate pentru finanțare sunt de aprox. 1,13 mld. € pentru investiții în infrastructura de transport feroviar , aprox. 65,21 mil. € pentru investiții în infrastructura navală/maritimă, 26,14 mil. € pentru investiții în sectorul rutier, 35,722 mil. € pentru sectorul aeronautic.

 

Pentru sectorul Energie, beneficiarii români au primit finanțare de 513 mil. €;

Pentru sectorul Telecomunicații, România a selectat 18 proiecte, finanțarea UE solicitată fiind de aprox. 5,2 mil.€;

 

Programul Erasmus – între 2014-2018 au fost finanțate 3.235 proiecte în valoare de 314 mil. €.

 

Fondul de Solidaritate al Uniunii Europene (FSUE) – pentru înlăturarea efectelor dezastrelor naturale. În perioada 2014-2016, România a primit 8,5 mil. € prin acest fond.

Programul LIFE – în actualul exercițiu finaciar, 54 participanți romani au depus proiecte în valoare de 10.79 mil €.

 

Proiectele LIFE au caracter demonstrativ și vizează întărirea capacității instituționale, conștientizarea și educația pentru consolidarea managementului resurselor naturale.

 

În cadrul întâlnirii, ministrul Fondurilor Europene, Roxana Mînzatu, a precizat că România își propune identificarea unor acțiuni noi și a unor proiecte relevante pentru statele vizate de viitoarea Strategie pentru Carpați, care va trebui să se raporteze la temele prioritare de pe agenda europeană pentru dezvoltarea și conectarea zonelor izolate din regiunea carpatică, protecția mediului, valorificarea patrimoniului cultural și potențialului turistic a zonei montane, susținerea digitalizării și a inovării prin clustere.